Călin Stegerean, managerul MNAR, minte:
a prejudiciat MNAR, institutie cu care se judeca în instanta
În urma reacției domnului Călin Stegerean, managerul Muzeului Național de Artă al României, cu un drept la replică în care amestecă situații diferite, omisiuni și minciuni, Sindicatul Pro Art din cadrul Muzeului Național de Artă a României, afiliat la Federația Națională a Lucrătorilor și Blocul Național Sindical, revine cu următoarele precizări în vederea corectei informări a opiniei publice.
Cea mai stupefiantă dintre aceste combinații de adevăruri, omisiuni și minciuni privește întocmai prejudiciul financiar produs de el, în legătură cu care domnul Stegerean afirmă următoarele: „[...] directorul general al MNAR, Călin Stegerean, a fost repus în funcție în urma unei hotărâri definitive pronunțată de Curtea de Apel București și confirmată de Înalta Curte de Casație și Justiție. Aceasta a obligat Ministerul Culturii să repună în executare contractul de management de la momentul întreruperii în anul 2017, respectiv prelungirea duratei sale cu timpul rămas neexecutat, până în anul 2025. Deși procesul a durat 4 ani, nicio instanță din cele menționate nu a reținut managementul defectuos la care v-ați referit în articol. Totodată, suma de 116.642,68 lei pe care o prezentați nu a figurat niciodată în sarcina acestuia. […] Prejudiciile constatate de Curtea Conturi a României cu ocazia controalelor efectuate periodic au fost atent monitorizate și instrumentate de conducerea muzeului. Aceste prejudicii, fie au fost acoperite de angajații vinovați pe baza unor înțelegeri, fie – în cazul persoanelor care nu mai lucrau în instituție – au fost acționate în instanță.”
Prejudiciul financiar produs în intervalul decembrie 2016 – august 2017 a fost constatat în anul 2018, în urma controlului Curții de Conturi. Conducerea MNAR de la acea vreme a fost obligată să-l acționeze în instanță pe domnul Stegerean în trei procese: dosarul 22257/3/2018, dosarul 31440/299/2018, respectiv dosarul 34262/299/2018.
Dosarul 22257/3/2018, vizând un prejudiciu de 45000 lei, a fost soluționat definitiv în 16 ianuarie 2020, „obligând pârâtul (Stegerean) la plata către reclamant (MNAR) a sumei de 45000 lei cu titlu de despăgubiri pentru prejudiciu produs instituției, la care se adaugă dobânzi și penalități”. În acest proces, Ministerul Culturii a avut calitatea de intimat intervenient. Sursa sentinței în primă instanță: Tribunalul BUCUREŞTI - Informaţii dosar (just.ro); Sursa hotărârii definitive: Curtea de Apel BUCUREŞTI - Informaţii dosar (just.ro)
Dosarul 31440/299/2018, având ca obiect un prejudiciu de 500 de lei, a fost soluționat în primă instanță, în 16 aprilie 2019, cu următoarea rezoluție: „obligă pârâtul (Stegerean) la plata către reclamantă a sumei de 500 de lei cu titlu de contravaloare prejudiciu, sumă ce va fi actualizată […]”. Sursa aici: Judecătoria SECTORUL 1 BUCUREŞTI - Informaţii dosar (just.ro)
În sfârșit, dosarul 34262/299/2018, vizând un prejudiciu de 45360 lei, a fost soluționat în primă instanță în data de 31 martie 2020 cu următoarea rezoluție: „obligă pârâții (Stegerean și SAGA HR ADVISORY SRL) în solidar la plata către reclamant a sumei de 45360 lei reprezentând despăgubire și la plata dobânzii legale aferentă debitului principal […]”. Sursa: Judecătoria SECTORUL 1 BUCUREŞTI - Informaţii dosar (just.ro)
Prin urmare, contrar celor afirmate în dreptul la replică, domnul Călin-Alexiu Stegerean a prejudiciat MNAR, realitate constatată definitiv într-un dosar (22257/3/2018), și parțial în alte două (31440/299/2018 și 34262/299/2018). Actualmente, el se află în dubla calitate de pârât și de reclamant (ca reprezentant al MNAR). Această situație, în care managerul celui mai important muzeu de artă din România este acționat în instanță chiar de instituția pe care o conduce, indiferent de hotărârea definitivă, produce un prejudiciu de imagine pentru instituție.
Domnul Stegerean se referă la procesul său cu Ministerul Culturii, soluționat definitiv în 22 aprilie 2021, afirmând următoarele: „[...]Aceasta (hotărârea definitivă) a obligat Ministerul Culturii să repună în executare contractul de management de la momentul întreruperii în anul 2017, respectiv prelungirea duratei sale cu timpul rămas neexecutat, până în anul 2025.”
Din nou, domnul Stegerean trunchiază și reinventează realitatea. Sentința în cauză este următoarea: „[…] obligă pârâtul (Ministerul Culturii) la reluarea procedurii de evaluare a activităţii de management aferentă perioadei 24.06.2016 – 31.12.2016. Dispune repunerea părţilor în situaţia anterioară prin executarea de către acestea a contractului de management nr. 65/2016, precum şi obligarea pârâtului la plata de despăgubiri, reprezentând echivalentul remuneraţiei lunare de care ar fi beneficiat reclamantul începând cu data de 04.08.2017 şi până la punerea în executare a prezentei hotărâri.” Sursa hotărârii în primă instanță, menținută și la recurs: Curtea de Apel BUCUREŞTI - Informaţii dosar (just.ro)
Conform hotărârii instanței, pe baza căreia Ministrul Culturii a emis în 6 mai 2021 ordinul de repunere în funcție, domnul Stegerean urma să fie evaluat parțial, ceea ce s-a și întâmplat, obținând nota 7,38. Ceea ce nu rezultă nici din decizia instanței și nici din afirmațiile domnului Stegerean este faptul că mandatul său, în baza contractului nr. 65/24.06.2016, se încheia de drept în 24 iunie 2021. Faptul că a fost despăgubit cu „echivalentul remuneraţiei lunare” pentru întregul interval de aproape 4 ani în care nu a mai fost managerul MNAR echivalează cu consumarea acelui mandat. La încheierea lui, potrivit legislației în vigoare, Ministerul Culturii avea obligația să facă o evaluare finală, independent de realitatea judiciară a mandatului. Dacă domnul Stegerean ar fi obținut minim nota 9, mandatul său ar fi continuat, în caz contrar urmând a fi demis și lansat un nou concurs de management. Ministrul Culturii a ales însă o soluție surpriză, antepronunțându-se asupra evaluării finale prin prelungirea contractului nr. 65 / 24.06.2016.
Decizia Ministrului Culturii de a dispune dublarea unui mandat, și implicit remunerația aferentă, este un lucru suspect, asupra căruia cei abilitați ar trebui să se uite mai atent, cum ar fi trebuit să se uite și factorii decidenți implicați, respectiv Secretariatul de Stat care răspunde de muzee, Departamentul Juridic și cel al Unității Centrale de Management din cadrul Ministerului Culturii.
În replica sa, domnul Stegerean se referă la acuzația de „management defectuos”, afirmând că „în perioada respectivă (2016 – 2017) nu s-a înregistrat nicio petiție a sindicatului către directorul general”. Altfel spus, el consideră că acuzația de „management defectuos” nu se susține pentru că nu a fost adresată în timpul primului său mandat. În realitate, managementul defectuos a fost constatat de Curtea de Conturi după destituirea lui și a fost documentat în presă (în articolul Audit la MNAR pe 2017 – Management defectuos, bani „pierduți” în urma închirierii unor spații, achiziții netransparente, publicat în 19 martie 2019 pe site-ul www.news.ro), articolul făcând publice, între altele, următoarele constatări: „Muzeul nu a procedat la înregistrarea în evidenţa financiar-contabilă a unor acţiuni deţinute la diverse fonduri, primite prin donaţie (moştenire) în valoare de 279.000 de lei, determinând astfel reflectarea necorespunzătoare în contabilitate a acţiunilor deţinute şi a dividendelor aferente. MNAR a pus la dispoziţie un spaţiu în incinta muzeului, în vederea organizării unui eveniment în perioada 12-13 decembrie 2016, în baza unui proces-verbal de predare a spaţiului, fără existenţa prealabilă a unui contract de colaborare între părţi şi fără a fi obţinute venituri în sumă de 45.000 lei, conform tarifelor aprobate. Acordul de colaborare s-a încheiat ulterior desfăşurării evenimentului şi fără obţinerea acordului ordonatorului principal de credite. Prin urmare, bugetul MNAR a fost prejudiciat cu suma de 45.000 de lei, prin neîncasarea unor venituri provenite din utilizarea unor spaţii din incinta acestuia, pentru organizarea unor evenimente. […]
La nivelul muzeului s-a constatat faptul că au fost efectuate achiziţii directe fără utilizarea Sistemului electronic al achiziţiilor publice (SEAP), încălcându-se astfel principiile transparenţei şi publicităţii prevăzute de lege, unele achiziţii de produse realizându-se în baza unui referat de necesitate, fără existenţa prealabilă a unui anunţ în SEAP şi fără a se încheia un contract de prestări servicii. Publicarea anunţului în SEAP s-a realizat pe baza unei oferte de preţ acceptată în prealabil de furnizor, iar aprobarea colaborării cu furnizorul a fost solicitată conducerii entităţii printr-o Notă justificativă. În concluzie, nu s-a asigurat un tratament egal tuturor operatorilor economici, transparenţa şi integritatea procesului de achiziţie publică, respectiv promovarea concurenţei între operatorii economici. […]
A fost achitată suma de 22.000 de lei fără documente justificative prin care să fie probată contraprestaţia serviciilor de mentenanţă a echipamentelor de climatizare. Au fost identificate situaţii de afectare a bugetului instituţiei prin plata unor amenzi contravenţionale fiind rezultatul sancţionării unui management defectuos şi al nerespectării cadrului legal cu privire la operaţiunile desfăşurate de muzeu şi pentru care nu au fost instituite măsuri de recuperare a sumelor de la persoanele sancţionate. S-a mai constatat gestionarea deficitară a resurselor financiare alocate pentru organizarea unei expoziţii prin achiziţionarea unei cantităţi mari de material lemnos şi materiale promoţionale pentru promovarea expoziţiei, dar şi imobilizarea de fonduri prin existenţa unor stocuri fără mişcare sau cu mişcare lentă în valoare de 827.000 lei, compuse din publicaţii, respectiv cataloage şi diverse afişe.
În concluzie, în urma misiunii de audit de conformitate s-a constatat faptul că utilizarea subvenţiilor de la bugetul de stat destinate finanţării activităţilor muzeistice nu este în concordanţă, sub toate aspectele semnificative, cu scopul, obiectivele şi atribuţiile prevăzute în actele normative prin care a fost înfiinţată entitatea.” Sursa: Audit la MNAR pe 2017 - Management defectuos, bani... | News.ro
În consecință, acuzația de „management defectuos” a fost formulată inițial de Curtea de Conturi, fiind preluată ulterior de Sindicatul ProArt. Din păcate, sunt toate șansele ca același tip de management să se reproducă în continuare, dând lovitura de grație unei instituții – Muzeul Național de Artă al României – aflată în pragul colapsului.
Președinte,
Horațiu Raicu